Shoppingul online. O solutie?

   M-am gindit sa va intreb cum stati voi cu shoppingul online?
Intorcindu-ne un pic in istoria personala, trebuie sa va spun ca primele produse pe care le-am comandat online au fost niste cd-uri cu filme, evident nu originale. Cred ca se intimpla prin 2002-2003 si habar n-aveam cum as putea sa-mi downloadez singura filme de pe net. Asa ca, prin nu stiu ce informatii, am dat de niste tipi care faceau acest lucru si le vindeau. Aveam "catalogul" din care-mi alegeam ce voiam. Imi mai dadeau si cite un film gratis pentru ca aveam de obicei comenzi mari. Eu trimiteam emailul cu filmele dorite, ei imi raspundeau spunindu-mi in cit timp voi intra in posesia lor, apoi asteptam cuminte avizul postal si plateam ramburs. Simplu, pe baza de incredere reciproca. Pe-atunci functionam pe baza de filme, nu apa, aer, mincare. Nu mai stiu cit timp am tinut-o asa, insa a fost o perioada minunata care mi-a imbogatit cultura cinematografica.
Deci, ce v-am spus intra la categoria "shopping online", nu?
Putin mai tirziu am inceput sa-mi comand carti de la polirom si bilete la concerte. Altceva in mod sigur nu mi-am mai comandat online in Romania.
Si asa ajungem in anul de gratie 2007 cind mi s-a deschis in fata ochilor universul shopping-ului online, produs o data cu mutarea in Olanda.
Sa deschid un pic parantezele. Nu pot sa spun ca am fost vreodata foarte pasionata de cumparaturi, cred ca ma incadrez in limita normala, deci nimic exagerat. In primul an aici am fost mai ocupata cu acomodarea, cautat curs, descoperit altceva decit mall-uri si magazine indesate cu haine si alte alte produse.
Totusi, mai intram in cite unul, de voie, de nevoie sau curiozitate.
Astfel, imi aduc aminte ca dupa citeva ore de curs am aterizat in centrul Rotterdam-ului intr-un magazin. N-am fost prea atenta la ce se intimpla in jurul meu, asa ca la iesire am avut surpriza sa constat ca usile erau foarte ferecate. Nu-mi zisese nimeni ca e ora de inchidere, m-au lasat acolo fara sa ma deranjeze. Si nu era foarte tirziu, doar ora 1800. Asta a fost una dintre primele mele nedumeriri ... de ce se inchid magazinele asa devreme (despre acest subiect am de gind sa revin inr-un alt post, este, cumva, fascinant)?
Dupa ce m-am lamurit si ca ceea ce numesc ei mall-uri sint niste centre comerciale tristute doar pe un singur etaj, agitatia mea intr-ale consumerismului a scazut pina la lipsa.
Asa ca am intrat in facinanta lume a shoppingului online. Si cam acolo am ramas!
Pina-n zi de azi imi procur haine, pantofi, parfumuri, carti, telefoane, agende, masina de spalat, roboti de bucatarie, laptopuri, huse de mobil, e-reader, you name it!
De ce sa ma complic daca sint doar la un click distanta, am card de membru, pachetul imi vine la usa si de obicei nu platesc returul? Ba mai mult, fiind client fidel, primesc reduceri, adun puncte si vouchere substantiale.
Eu sint foarte fericita cu solutia asta. Si as vrea sa stiu parerea voastra - sinteti sau nu pentru cumparaturile online? Vreti neaparat sa simtiti, sa probati, sa pipaiti materialul, sa vedeti fizic obiectul pe care doriti sa-l procurati, sau aveti incredere in fotografiile de pe net?
Eu prefer a doua varianta, pentru ca iau de la firme de incredere, am dreptul la retur (asa cum am spus mai sus), pot sa probez in liniste si de mai multe ori ceva, deci nu trebuie sa decid pe loc, intr-o cabina micuta cu lumina proasta daca vreau sau nu acel ceva, iar plata ori se face in avans, ori am vreme o luna de zile sa-mi platesc datoria. Nimic mai simplu si frumos, zic eu! In cazul in care nu sint acasa cind imi suna postatul la usa, am vecini foarte amabili care imi opresc pachetul.
Asa ca, de-a lungul vremii, mi-au venit pachete din: Olanda, Germania, Belgia, Italia, America si Anglia.
As vrea sa nu ma intelegeti gresit, citeodata mai merg la cumparaturi, insa activitatea asta e redusa la maxim si nu pot sa spun ca-mi lipseste. Pentru mine, shoppingul online este varianta ideala.
Cum e la voi?