duminică, 21 septembrie 2008

In papuci de turta dulce

Beau ceai de musetel, ma gindesc la criza, imi scutur capul a negare si ascult "Ik hou van jou" gindindu-ma ca indiferent cite crize, ploi, tunete, fulgere, alizee, ninsori si calduri insuportabile vor trece, noi nu ne vom schimba. Esential.

Ik hou van jou
Alleen van jou
Ik kan niet leven
In een wereld zonder jou!
Waar ik ook ben
Ik hoor je stem
Ik kan je zomaar niet vergeten

Neem mij weer in je armen
Laat mij je hart verwarmen
Ik wil je alles geven
Ik hou zo veel van jou

Jij hoort bij mij
Alleen bij mij
Dat zijn die woorden
Die je eens tegen me zei
Ik ben zo alleen
Waar moet ik heen
Waar is die tijd van toen gebleven

Neem mij weer in je armen
Laat mij je hart verwarmen
Ik wil je alles geven
Ik hou zo veel van jou

Ik hou van jou
Alleen van jou
Ik kan niet leven in een wereld zonder jou!
Ik hou van jou


Recomand mult de tot "The Visitor". Mai ales celor care au ales sa traiasca in alta parte decit Romania. O sa intelegeti!

miercuri, 17 septembrie 2008

uneori maninc sanatos







... sau cel putin incerc. Azi a fost una din zilele acelea...
Nu stiu in ce masura,totusi, sa numesc sanatos. Hai sa zicem mai sanatos. Pentru ca toate produsele sint din supermarket, legume ambalate in plastic. Inchit cu gogilti castravetele pe care il dezbrac de mantia plasticoasa, sau salata ambalata in pungi la 125, 250gr sau pentru 2, 4 persoane. Probabil va ginditi ca as putea merge la piata. Da si nu. Peeentru ca cea mai apropiata piata e in Rotterdam, eu locuind intr-o suburbie, plus ca piata e martea - imposibil de ajuns acolo (s-a mai putut in periada de haiducie, dupa un lunch cu "fetele" si o hoinareala femeiasca) si simbata. Iar simbata cauta tu loc de parcare, eventual gratis (doar in vis), si de fapt ambaleaza-te si porneste la drum cu tinta precisa de alimente proaspete si reale. Cam greu, sincer!
Asa ca ne intoarcem la pungile sugubete din supermarketuri, cele pe care la nevoie le cunoastem.
Ah, si mai trebuie sa spun ca maninc junk-food, semipreparate sau deloc. Dindu-se aceste cunoscute, azi m-am dus vitejeste si flaminzeste in bucatarie sa maninc ceva...sanatos. Alta paranteza - eu cu bucataria sintem inca in faza de "cunostinte", adica ne salutam, ne intrebam ce mai facem, dar destul de rar, sau ne intilnim cind eu cu hub petrecem quality time la o friptura sau placinta cu mere. Uneori ma mai apuca un mic avint gospodaresc dupa ce studiez indelung vreo reteta si ma imbarbatez suficient cit sa pun mina s-o si produc. Mai dau si rateuri. Sau dau rateuri de cele mai multe ori....
NU asta era subiectul, ci sa arat lumii ce-am mincat eu astazi...sanatos.

Am mincat o salata cu de toate. Am prajit putin un piept de pui, dupa ce l-am convins sa se lase taiat in bucatele, i-am alinat ranile cu ceva condimente precum dulcea-amara scortisoara, piper alb, nucsoara praf si un virf de sare. Apoi i-am facut cunostinta in tigaia unde se perpelea cu citeva ciupercute tra-la-la, iar la final, ca si guest star am aruncat cu nadejde vreo 125 gr germeni de soia ( dupa care eu ma topesc si pe care i-as minca in orice-mprejurare). Au mai pus tara la cale vreo 3 minute, incalzindu-se la foc mediu. Cit ei discutau, am imbaiat salata din punga de la supermarket, am alintat-o cu citeva picaturi de ulei de masline si am luat-o prin surprindere cu o jumatate de lamiie verde. S-a bucurat. Am mai curatat si un ardei iute care sa plictisea de la Craciun incoace in frigider. Dupa care s-a produs marea intilnire : salta racorita cu menage -ul a trois din tigaie. Si a fost bun...si o sa mai fac. Pacat c-am mincat singura. Pisicutele au fost active la partea cu taiatul pieptului de pui. Desigur, au vociferat ca trebuie testat inainte de tigaie.

Sper ca urmatorul avint bucataricesc sa ma loveasca mai curind decit sper. Desigur, o sa-l consemnez!


Schimbind subiectul, azi mi-am adio de la colegi. Miine incep trainingul la noul job. Adio e un fel de-a spune, pentru ca stiu sigur ca saptamina viitoare, daca am timp, o sa-i vizitez. Intr-un fel mi-e deja dor de ei. Nu mi-a placut job-ul, de-aia am ales sa plec de-acolo, dar nu regret timpul si nici prietenii pe care i-am facut in toata periada petrecuta impreuna. Gata cu pelteaua si salata!


In care ...

 Ce revedere...citi ani au trecut de cind am deschis primul blog pe o platforma romaneasca, apoi un altul si altul si apoi inca unul. Si le-...