sâmbătă, 6 august 2011

Am stat si-am invatat limba (I)

   Am avut o perioada  nefasta, cam din toate punctele de vedere, asezonata cu ploi intense, tocmai bune sa adinceasca starea de nebine. In perioada de care vorbesc, precum cireasa de pe tort, intimplarea a facut sa dau si peste un postul unei bloggerite (de succes) in care, mi s-a parut mie,  era prea transanta si si-a spus parerea  putin in necunostinta de cauza. Am fost tentata sa comentez, insa am preferat sa astept pina se mai inrozeste situatia la mine (nu voiam sa arunc niste vorbe la suparare).

Introducerea fiind facuta, hai sa luam povestea de la inceputul-inceputului.

   Eu nu am plecat din tara furioasa pe Romania. Desigur, multe m-au deranjat, insa nu intr-atit incit sa-mi iau bocceluta si sa ma duc fara sa ma uit in urma. Dar, la momentul respectiv, asta a fost cea mai buna alegere, dupa ceva dezbateri, liste pro si contra, avantaje si dezavantaje. N-am plecat ca "sa fac bani" sau mai stiu eu ce aberatii de genul asta. Pur si simplu din motive pur personale, fara furii. Pur si simplu ...

In teorie stiam la ce sa ma astept, birocratic vorbind. Mai stiam ca a locui undeva si a fi turist in locul respectiv sint doua idei total diferite. Imi stiam si bagajul cu care porneam la drum, stiam la ce sa ma astept de la mine. Stiam ca e altceva, ca n-o sa fie usor, dar necunoscutul asta nu ma speria. Eram comfortabila. Imi facusem planul ca in maxim 6 luni sa am job si practic sa continuu de unde am ramas in Romania. Naiva de mine!
Birocratia lor s-a dovedit mai stufoasa decit pare, insa inceata si necorupta. Toate planurile si pasii pe care-i schitasem inainte de plecare cu meticulozitate s-au dovedit in zadar.

Aveam nevoie de permis de munca - stiam, insa nu indeplineam cerintele, sau ma rog, lipsea un punct esential in obtinerea pretiosului card datator de libertate economica pentru mine. Sistemul olandez s-a aratat neputincios in fata situatiei mele. Ne-am blocat cu totii la taxele pe care le/nu le plateam in tara lalelelor. Nu-i nimic, aminam putin, timp in care o sa invat limba.
Trebuie spus ca, atita timp cit engleza iti este la un nivel acceptabil, nu ai probleme de comunicare. Olandezii vorbesc foarte bine si in proportie de 90% engleza. Insa daca vrei sa te angajezi, se schimba calimera, olandeza devine, cumva, obligatorie. In plus, nu se poate concura de pe aceeasi pozitie cu un vorbitor nativ de engleza. Dar nu-i nimic, se iveste vreo sansa!
Asadar, am inceput cautarile. Unde invat olandeza? Stiam ca aceste cursuri de limba sint finatate intr-o proportie destul de mare de guvern. Evident, in functie de primaria unde esti arondat si implicit de bugetul si dispozitia acesteia, ai sansa sa te inrolezi intr-un program de un an. Asa ca, la doua saptamini dupa ce am debarcat, m-am infiintat la ghiseul special de la primarie.

(va continua)

4 comentarii:

Catalina Ad spunea...

buna! tocmai ti-am descoperit blogul si cand mi-am dat seama ca si tu esti emigranta, am inceput sa rasfoiesc prin articolele mai vechi scrise de tine.

te rog mult sa scrii si continuarea la acest articol, mi-ar placea sa stiu experientele altora in calitate de emigranti. Eu sunt in Anglia si desi eu nu a trebuit sa invat limba, m-am lovit de o super birocratie inceata si stricta!

Astept cu nerabdare continuarea povestii!

Numai bine!

DeUndutchable spunea...

Draga Catalina,

Multumesc ca te-ai oprit pe blogul meu si ai si comentat. Apreciez foarte mult!

Abia acum am vazut mesajul tau (clar treuie sa mai umblu pe la setari)si din aceasta cauza raspund tirziu.

Uite, m-am oprit cu povestea, dar o voi continua.
Ai vreun loc in care iti povestesti aventurile de expat?
Sper ca mai treci prin coltul meu virtual.
Un weekend placut si daca se poate fara prea multa ploaie!

Catalina Ad spunea...

Deocamdata nu am un loc unde sa-mi expun experienta mea de expat, desi m-am gandit de mai multe ori sa imi fac un blog.

Acum am citit si partea a 2-a a povestii, sper sa urmeze si partea a 3-a!

Intr-adevar, fara prea multa ploaie ca in Anglia am ploaie in fiecare zi :)

DeUndutchable spunea...

Catalina, ma bucur ca te-ai intors pe paginile mele si astept si alte comentarii daca te tenteaza :)
Da, curind-curind si partea a treia, ca nici n-am ajuns sa ma inscriu la vreun curs in cele doua episoade :))

Si pe-aici ploua fara oprire ...

Iratus hominem

Ca tot e inceput de an sa vorbim despre cluburile de fitness. Mai bine zis de cei care le populeaza. De fapt, o sa ma opresc doar asupr...